Timpul s-a oprit

Timpul s-a oprit. Mintea mea sta pe loc. Imaginea in care Tatarusanu e intins pe gazon si impinge mingea in directia opusa drumului spre elastica plasa a portii e pusa pe repeat. Este al doilea sfert de finala in care Rapidul are un joc net superior stelei, dar in care este in acelasi timp eliminata. Au fost lucruri lipsite de logica. Spadacio a jucat in partea stanga in repriza a doua, bataiosul Herea a fost inlocuit de impotentul Sburlea, iar Candido Costa a jucat MIJLOCAS CENTRAL. Ca sa nu mai zic de neintroducerea lui Costin Lazar in acest meci (poate ma lamureste cineva apoi de ce, poate pierd eu ceva), jucator vital in angrenajul Rapidului, inlocuit de un Nicolae Grigore incapabil sa isi impinga echipa spre poarta adversa. O alta sincopa a Rapidului care coincide cu o sincopa a inimii mele. O inima care va duce "crucea" rapidista toata viata pe umeri. O inima care va izbavi gloria eterna, caci o va castiga. O va castiga asa cum Rapidul ar fi trebuit sa castige azi, luni, acum 4 ani, acum 40 de ani si asa cum ar trebui sa castige alte lupte in viitor. O echipa si o inima care impreuna trebuie sa isi care crucea. Pentru totdeauna.